Printre cele mai întâlnite reacţii emoţionale la boala cronică sunt:
Acestea însă pot să se manifeste și mascat, prin insomnii, lipsa poftei de mâncare, pasivitate, irascibilitate, stare de oboseală, dezinteres, pierderea interesului pentru lucruri care odată îi provocau multă bucurie.
De aceea, este important să identificăm și să conștientizăm formele mascate de depresie sau anxietate, lucru care poate juca un rol vital în prevenirea consecințelor grave. La unele persoane care ajung să simtă că viața nu mai are nici un sens, pot apărea comportamentele autodistructive, ca tentativele de suicid, sau lipsa de speranță, perspectivele sumbre și pesimismul pot duce la abandonul tratamentului, sau negarea existenței bolii.
Înțelegerea profundă a acestor stări emoționale și intervenția promptă pot îmbunătăți aderența la tratament și pot preveni deteriorarea stării de sănătate a pacientului. Este important ca aceștia să aibă un mediu de suport în care să se simtă în siguranță să își exprime emoțiile și să solicite ajutor atunci când simt nevoia.
Felul în care își gestionează persoanele emoțiile față de ceea ce li se întâmplă are un rol foarte mare.
Studiile arată o aderență mai mică la tratament, șanse reduse de a renunța la fumat după un infarct sau rate mai scăzute de participare la tratamente de fizioterapie. Anxietatea, care vine cu scenarii groaznice de cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla, este asociată cu o contorizare mai deficitară a nivelului de glucoză la cei cu diabet, sau cu un răspuns mai slab la tratamentul cancerului la pacienți oncologici.
Un răspuns extrem de benefic la situația de criză reprezentată de boală, se vede la cei care reușesc să-și mențină imaginea despre sine pe care o aveau anterior, păstrându-și identitateadar reușind totodată să se adapteze la noua situație și să lase în urmă ceea ce nu mai poate fi făcut la fel în noul stil de viață, acceptând faptul că în viață nu pot controla absolut tot.
Reglarea emoțională așadar, este esențială pentru managementul bolilor cronice. Modul în care persoana experimentează, interpretează și face față emoțiilor sale îi impactează adaptarea. Spre exemplu evitarea, distragerea sau reprimarea emoțiilor sunt, în generalmoduri detrimentale de răspuns la emoții, care influențează negativ răspunsul la tratament, acțiunile pe care le ia persoana în a-și gestiona simptomele și tratamentul. În schimb, conștientizarea emoțiilor și exprimarea lor, sunt benefice, fiind punct de pornire pentru crearea de resurse și strategii de adaptare pozitivă.
Morrison, V., & Bennett, P. (2009). An introduction to health psychology. Pearson Education.